După 30 de ani, avem în sfârșit Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța

Printre atribuțiile Consiliului Județean, conform Codului Administrativ, se numără dezvoltarea economico-socială a județului, cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern, gestionarea serviciilor publice de interes județean (inclusiv furnizarea serviciilor publice de interes județean privind: turismul, cultura, sportul, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoarea monumentelor istorice și de arhitectură, etc). Din aceste motive și având în vedere potențialul turistic uriaș al județului nostru, conducerea Consiliului Județean Constanța a achiziționat, într-un final, o analiză privind starea actuală a turismului în Constanța și o strategie privind viziunea pe termen mediu și lung a dezvoltării turismului în județul nostru: Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028.

Asa cum am susținut încă din 2017, când am făcut prima propunere pentru o strategie privind dezvoltarea turismului în localitățile dunărene, Consiliului Județean Constanța avea misiunea, deținând cele mai importante obiective turistice/culturale și infrastructura de acces la acestea, de a coagula în jurul său întregul ecosistem turistic de pe teritoriul său, în vederea dezvoltării și promovării unui produs turistic competitiv. În acest sens, principalul scop este de a revitaliza sectorul turistic la nivelul întregului județ Constanța, în vederea creării unei destinații turistice pentru 365 de zile pe an, durabile și competitive la nivel național și internațional.

Tocmai pentru a ne face o imagine cât mai corectă și mai actuală a dezastrului din turismul constănțean, realizatorii studiului au dedicat o bună parte din conținutul Strategiei unei analize a stării de fapt din acest moment. Studiul de față urmărește să prezinte stadiul actual de dezvoltare a turismului la nivelul județului Constanța, să identifice principalele probleme cu care se confruntă acest sector și să propună un set de direcții care să orienteze eforturile de valorificare prin turism durabil a unei destinații de top la nivel național. Studiul se dorește a fi un instrument util, coerent și corelat cu alte strategii naționale, regionale și locale, prin care Consiliul Județean Constanța să fundamenteze politica de dezvoltare a turismului la nivel județean. Aceasta analiză – diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul nostru o puteți accesa dând click aici: Strategia jud Constanta_ Faza1

Din păcate, se pare că nimic nu merge cum ar trebui în acest domeniu, mai ales dacă avem în vedere că și studiul acesta a sosit în luna septembrie 2019, dar el conține prevederi care ar fi trebuit deja să fie în curs de implementare. Potrivit celor care au redactat strategia, problemele majore cu care se confruntă destinația turistică Județul Constanța sunt:

  1. Sezonalitate puternică a cererii turistice – aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări sunt înregistrați/înregistrate în perioada de sezon (lunile mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din numărul de înnoptări sunt înregistrați în perioada de vârf de sezon (lunile iulie-august). Aceasta aglomerare excesivă în perioada de vârf de sezon și, în special în weekend-urile din vârf de sezon, creează o serie de probleme, cele mai importante fiind legate de gradul de satisfacție a turiștilor sosiți pe litoral.

  2. Concentrare spațială – o altă problemă importantă o reprezintă concentrarea puternică a spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral (incluzând aici municipiul Constanța și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de 99% din numărul de locuri de cazare și peste 99% din numărul de turiști sosiți în județul Constanța, iar interesul turiștilor este destul de scăzut, în parte din cauza drumurilor de proasta calitate, a semnalizării turistice deficitare, a lipsei informațiilor și a unui portal turistic al județului.

  3. Scăderea atractivității litoralului românesc – dacă în perioada comunistă litoralul românesc era o destinație costieră de top la nivel european, capabilă să atragă atât un număr mare de turiști români, dar totodată și un număr important de turiști străini,în anii de tranziție, pe fondul unor privatizări nereușite și a unor investiții la nivel minim, stațiunile turistice dinzona de litoral au pierdut din atractivitatea de altă dată, odată cu numărul  mare de hoteluri rămase închise în timpul sezonului, cu străzile deteriorate, trotuare distruse, spațiile verzi neîngrijite, iluminatul public deficitar, locurile de parcare insuficiente, plajele neîngrijite, amenajarea precară a falezelor și a locurilor de promenadă etc

  4. Lipsa unei abordări unitare de dezvoltare și promovare – din păcate, nici la nivel județean și nici regional (Dobrogea) nu există o abordare unitară de dezvoltare și de marketing. Nu există o organizație de management-marketing care să reprezinte interesele tuturor stakeholderilor din județ, iar prezența județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă și nu există un brand al destinației, nici la nivel județean și nici la nivel regional, iar promovarea se face descentralizat, separat de fiecare sub-destinație în parte, în general cu materiale promoționale învechite și de slabă calitate.

  5. Lipsa personalului calificat – una dintre principalele probleme cu care se confruntă turismul pe litoralul românesc, problemă care sar putea adânci și mai mult în viitor, o constituie lipsa de personal calificat. Așa cum s-a menționat anterior, aceasta este accentuată de caracterul sezonier al destinației, dar își are rădăcinile și în migrația forței de muncă calificate, criza demografică cu care se confruntă societatea românească în ultima perioadă (spor natural negativ și spor migrator negativ). Din aceste motive, în perioada sezonului estival nevoile pieței muncii nu pot fi acoperite sau sunt acoperite la un nivel calitativ și/sau cantitativ inferior, multe structuri de primire turistică riscând să rămână închise.

  6. Accesibilitatea deficitară – deși destinația este conectată la câteva coridoare europene de transport, fiind deservită de toate tipurile de transport (rutier – autostradă, feroviar, maritim, fluvial, aerian) și deși are o bună poziționare faţă de municipiul Bucureşti, cel mai important bazin al cererii turistice pentru zona de litoral, are un număr extrem de mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (atât la nivel național, cât și internațional, în special în extrasezon), la care se adaugă accesul dificil în interiorul destinației, în special în vârf de sezon între municipiul Constanța și stațiunile din sudul litoralului. În plus, continua studiul, un număr mare de drumuri care fac conexiunea între stațiunile de litoral și obiectivele turistice din județ sunt de proastă calitate.

Setul de măsuri, propus de realizatorii acestei Strategii, ar trebui sa facă din județul Constanța, în următorii 10 ani, o destinație turistică competitivă la nivel european, dezvoltată pe principii durabile, atractivă pentru 365 zile pe an, cu o paletă largă de atracții și experiențe turistice oferite, echilibrat răspândite la nivelul întregului areal. Turismul, ca activitate economică de bază la nivelul județului Constanța, va crea noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă și pentru îmbunătățirea calității vieții populației locale. Puteți citi mai exact obiectivele și propunerile făcute în cadrul Strategiei dând click aici: Strategie Jud. Constanta_Faza 2

Pentru a va face rapid o idee privind obiectivele specifice supuse dezbaterii în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, acestea sunt câteva dintre ele:

  1. Îmbunătățirea activității de management-marketing turistic la nivelul destinației prin crearea de structuri și instrumente specifice – în prezent, nu există o abordare unitară în ceea ce privește dezvoltarea turistică și marketingul turistic la nivel județean.

  2. Accesibilitate și mobilitate în cadrul destinației – îmbunătățirea accesibilității, în vederea creșterii mobilității vizitatorilor spre și în cadrul destinației turistice; dezvoltarea unor legături rutiere și feroviare de bună calitate pe axa nord-sud în zona de litoral; dezvoltarea drumurilor rutiere pe principalele rute turistice din județ este esențială pentru o mai bună dispersie a fluxurilor turistice; iar amenajarea rutelor de cicloturism (în special a rutei europene EuroVelo 6) va favoriza deplasarea unor noi segmente de turiști în zonă.

  3. Resurse turistice – restaurarea, protecția și valorificarea durabilă în turism a patrimoniului cultural și natural din județul Constanța. Slaba valorificare a obiectivelor turistice naturale și culturale situate în afara zonei de litoral, corelată cu lipsa structurilor turistice de cazare, alimentație și agrement, a facilităților deficitare de acces în cadrul destinației și a informațiilor turistice deficitare despre acestea au dus la stagnarea acestui segment.

  4. Infrastructură turistică –  crearea/modernizarea infrastructurii turistice în vederea creșterii atractivității și competitivității destinației. În prezent, se observă o concentrare puternică a acestor structuri în zona de litoral și o slabă reprezentare în celelalte zone din județ. De asemenea, la nivelul litoralului, dacă din punct de vedere statistic lucrurile stau bine în privința structurilor de cazare, totuși un număr mare de unități sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, lucru care afectează aspectul general al stațiunilor.

  5. Produse & Experiențe turistice – dezvoltarea unei palete variate de produse turistice, atractive pentru diferite segmente de turiști, lucru care să contribuie la îmbunătățirea experienței turistice, la atenuarea sezonalității și la direcționarea fluxurilor de turiști spre interiorul județului. Destinaţia turistică nu trebuie sa mai ofere pur şi simplu produse şi servicii turistice, aceasta trebuie să devină un furnizor de experienţă turistică.

  6. Resurse umane – asigurarea resurselor de forță de muncă în sectorul turistic din județul Constanța, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Lipsa personalului suficient, din punct de vedere calitativ și cantitativ, pentru structurile turistice de pe litoral este poate cea mai importantă provocare cu care se confruntă această destinație, iar tendința pare să se acutizeze de la an la an. Migrația forței de muncă, sporul demografic negativ, desființarea școlilor profesionale din domeniu și lipsa de atractivitate a locurilor de muncă din turism reprezintă o serie de factori care, cumulat, au contribuit la adâncirea acestei crize.

  7. Calitate, Siguranță & Dezvoltare durabilă – creșterea gradului de satisfacție și siguranță a turiștilor, oferirea unui produs turistic de calitate, recunoscut ca atare și reducerea impactului negativ pe care activitățile economice din turism și activitățile conexe îl au asupra mediului, patrimoniului cultural și natural. O destinație turistică dezvoltată pe principii durabile ar trebui să ofere un produs turistic de calitate, să ofere siguranță și securitate turiștilor și să asigure exploatarea resurselor naturale şi culturale pentru generaţiile viitoare.

  8. Marketing, Promovare & Informare turistică – consolidarea imaginii destinației și realizarea unei promovări unitare a acesteia. Lipsa de coordonare atât în acțiunile de dezvoltare turistică, cât mai ales în cele de marketing este vizibilă. În aceste condiții, prezența turistică a județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă, neexistând un portal turistic la nivel județean care să promoveze destinația în ansamblu, să integreze şi care să centralizeze informațiile cu privire la obiective turistice, evenimente, programe turistice, structuri turistice existente la nivelul întregului județ. În plus, aceleași probleme sunt constatate și în mediul off-line (participări la târguri cu standuri separate, etc.)

Sunt multe de analizat, dezbătut, dar mai ales, de făcut. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028 va fi supusă votului consilierilor județeni cel mai probabil la sfârșitul acestei luni, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Constanta. Personal, aștept de mai bine de doi ani să facem acest pas și am militat mereu pentru urgentarea acestor proceduri, care ne sunt extrem de necesare dacă chiar dorim să facem ceva inteligent și să putem accesa fonduri europene în acest domeniu. În 2017, am propus un plan de acțiune pe termen scurt, mediu și lung, pentru a revitaliza turismul în localitățile dunărene din județul Constanta iar măsurile propuse de mine atunci, mă bucur să le regăsesc în aceasta Strategie. Din păcate, am irosit doi ani în care ni s-a tot spus că exista un adevarat boom în turismul constănțean, fapt negat chiar de Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța. Pentru mai multe detalii despre proiectul meu de acum doi ani puteți accesa următorul link: https://bogdanbola.ro/danubio/64

Tocmai de aceea, părerea dumneavoastră, a agenților economici care activează în domeniul turistic, a reprezentanților ONG-urilor cu activități conexe sau a instituțiilor de cultură din județul nostru, dar și a simplilor cetățeni care doresc să se implice activ în „vindecarea” acestui domeniu extrem de important pentru noi, contează enorm pentru mine și pentru colegii mei. Orice propunere din partea dumneavoastră, fie că discutăm despre punerea în valoare a unor obiective culturale, despre amenajarea unor noi muzee/case memoriale sau reabilitarea unor obiective de cult religios care ar putea intra în circuitul turistic, despre prioritizarea facilităților de transport – circuite velo sau transport feroviar – și crearea de noi trasee turistice interesante, este binevenită și supusă dezbaterii! Sper doar să aveți răbdarea necesară pentru a citi (măcar pe diagonala) Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța și să vă formați propria dumneavoastră opinie.

Avatar

Bogdan Bola

Lasă un răspuns