Monumentul Tineretului de la Straja, Îngerul Căzut al unei generații pierdute

Monumentul Tineretului de la Straja ar trebui sa fie unul dintre cele mai importante obiective turistice din județ, însă din păcate foarte puțini îi cunosc povestea sau au ajuns vreodată acolo. În activitatea mea de doi ani de consilier județean, i-am învățat trecutul și am înțeles problemele cu care se confruntă, însă din păcate, încă mai caut o rezolvare pentru a asigura supraviețuirea și punerea în valoare a acestui simbol al tinerilor. Monumentul, cândva  pe locul 2 în lume ca înălțime după Statuia Libertății (în prezent, pe locul 35 în inventarul celor mai înalte statui din lume), denumit și Făclia Tinereții, Statuia Victoriei sau Îngerul Căzut, se distruge tot mai mult pe zi ce trece….

Povestea Făcliei Tinereții

Monumentul Tineretului a fost inaugurat în primăvara anului 1988, are înălțimea de 50m și este lucrat aproape în totalitate din oțel inoxidabil. Inițial, în machetă, îngerul avea aripi, dar acestea au fost eliminate deoarece constructorii au considerat că structura de rezistență nu le poate susține. Creatorul său, renumitul artist plastic Pavel Bucur rămăsese după ’89, printre puținii care îi mai știau importanța: „Este un înger alb, un înger al libertății, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă și el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toți dorim să ajungem în cer“.

Oamenii din zonă încă mai spun cu mândrie că „..era monumentul nostru, al celor din Dobrogea, pentru noi era făcut, muncitorii care am lucrat la canal..”. Ideea de a construi acolo un monument a fost a conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea, aceasta plătind din fondurile sale proprii Monumentul Tineretului și 10 kilometri din lucrările la Canal. Selecția machetelor, aprobarea proiectului, construcția bucată cu bucată, au durat mai mult de trei ani. Proiectul inițial cuprindea grupuri sanitare, generator de lumină, balize pentru avioane și elicoptere, loc de aterizare pentru elicopter, rondo pentru coloanele oficiale, dar și un amfiteatru în care urmau să se susțină spectacole în aer liber.

 

Monumentul Tineretului….nimănui

Până aici, toate bune și frumoase…dar din 1990 începe o nebuloasă totală care a permis unor oameni de nimic să își bată joc de toată munca unei generații. După Revoluția din 1989, Monumentul Tineretului a intrat în uitare. Abia în anul 2000, a revenit în atenția publicului când o bandă de hoți s-a înarmat cu utilaje și au demontat bucată cu bucată cele trei basoreliefuri. Fiecare dintre plăcile de bronz cântărea între 14-19 tone, conform artistului plastic. Cu toate acestea în raportul Poliției s-a consemnat că plăcile cântăreau doar 5 tone (doar o parte dintre acestea au fost recuperate). Între timp, hoții au mai devalizat ce au putut: plăcile de inox de la baza monumentului, dar și literele din bronz de pe soclu, care adresau următorul mesaj: „Generațiile viitoare să știe că ne-am sacrificat pentru înălțarea Patriei“. Cu toate că toată lumea știe ca acestea au dispărut, nimeni nu mi-a putut spune cine este vinovatul sau când s-a întâmplat acest lucru….

Demersuri au mai existat de-a lungul timpului pentru a punerea în valoare a Monumentului Tineretului. Fostul prefect al județului Constanța, Claudiu Palaz a avut în intenție să mute acest monument lângă Autostrada Soarelui, pentru ca toată lumea să-l poată vedea. Artistul însă nu a fost de acord, iar pretențiile sale materiale pentru drepturile de autor au fost mari. De asemenea, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu considera că această operă impresionantă trebuie conservată și mutată, mai apoi, într-un loc sigur, în care turiștii de pretutindeni să o poată admira, poate chiar în municipiul Constanța.

Cu tot respectul, nu pot fi cu totul de acord cu propunerile acestora, dintr-un simplu motiv: locul amplasării acestui monument a fost ales cu grijă și cu un scop anume, acela de a lăsa generațiilor viitoare un simbol al întregului Canal, a jertfei celor care au murit construindu-l dar si în memoria satului Straja, ras de comuniști de pe fata pământului pentru finalizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Primăria, pe raza căreia se află Monumentul Tineretului, ar trebui să fie cea care să se ocupe de protejarea lui, însă nici urmă de acte care să demonstreze că monumentul s-ar afla în grija Primăriei Bărăganu. Era posibil ca obeliscul să fi fost amplasat pe terenul administrat de Administrația Canalelor Navigabile, dar nici această instituție nu a descoperit acte prin care i s-ar fi încredințat soarta monumentului. Si ușor ușor, am mers pe firul evenimentelor și am ajuns la cei care administrează TOATE bunurile fostului UTC – Fundația Județeană pentru Tineret Constanța!

O Fundație cu o activitate dubioasă

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Constanța și activitatea sa înconjurată în mister am mai scris (puteți vedea un link cu informații complete legate de activitatea lor aici: https://bogdanbola.ro/fundatia-judeteana-pentru-tineret-constanta/429 ). Ea este o persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ, constituită în baza Decretului–Lege 150/1990 și reglementată ulterior prin Legea 146/2002 “ privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și are ca scop elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești. Această fundație nu se supune niciunui control din partea Consiliului Județean Constanța sau oricărei alte instituții a statului…deoarece nu exista un Regulament de aplicare a Legii.

Chiar dacă am făcut numeroase demersuri prin care am încercat sa aflăm ce bunuri administrează de fapt fundația, ne-am lovit de o lipsă totală de cooperare din partea administratorului acesteia. Mai mult, doamna Carmen Drăghici, administratorul Fundației, apare într-un dosar penal ca fiind trimisă în judecată pentru infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată și de participație improprie la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene. Prejudiciul de 18.644 euro nu a fost recuperat deoarece nu au fost identificate bunuri în proprietatea inculpatei Carmen Drăghici (pe atunci Carmen Mîtîcă)procesul încheindu-se în anul 2012 cu condamnarea președintei FJTC la 3 ani de închisoare cu suspendare de către magistrații Curții de Apel Constanța.

În pofida faptului că am încercat pe cale amiabilă, în discuții normale sau prin corespondență oficială, să aflu mai multe detalii despre Monumentul Tineretului, aceasta a refuzat orice răspuns oficial, rezumându-se la a lansa atacuri furibunde pe internet. Numai că, până și aici, nu a dorit să spună adevărul, lăsând doar să se înțeleagă frânturi din activitatea ei ca administrator, neasumându-și în niciun moment faptul ca este un prost administrator al bunurilor statului. Vă prezint mai jos răspunsul ei la întrebarea mea, dacă Monumentul Tineretului este sau nu în administrarea Fundației:

Din păcate pentru doamna administrator, care vrea să sugereze că nu ar avea o legătura directă cu administrarea și protejarea acestui obelisc, aveam deja un răspuns oficial la această întrebare. Cu sprijinul domnului deputat Bogdan Huțucă, căruia îi mulțumesc pentru demersul său, am primit un răspuns oficial din partea Ministerului Culturii, în care se arăta clar în grija cui este Monumentul Tineretului:

 

Căutând soluții pentru Monumentul Tineretului

Însă chiar dacă minciuna are picioare scurte, problema noastră rămâne neschimbată: nu există un cadru legal pentru a face ceva să salvăm acest monument, iar bătaia de joc continuă. Pană când aceste Fundații de Tineret, care căpușează bunurile statului, nu vor fi dizolvate sau până când va exista un Regulament de punere în aplicare a Legii 146/2002, suntem legați la mâini și la picioare în legătură cu acest subiect. Până și creatorul acestui obelisc declara după Revoluție: „Este o rușine ce se întâmplă. La vremea lui a fost considerat al doilea ca mărime din lume şi cel mai mare de pe continent după clasificarea sa ca operă simbolică…A costat cât un pod! Am făcut toate demersurile posibile și nu am să mă las până când nu am să spăl această rușine“. Din păcate, el nu a mai reușit asta…..

Si ca ultim aspect, pentru a înțelege toată lumea cel mai bine de ce exista aceasta „întârziere” de neiertat și de ce unii se zbat din toate puterile să nu existe acest Regulament, analizați art. 31 din Legea 146/2002, care ar rezolva și închide definitiv această problemă (și cu siguranță și anumite persoane apoi…):

„Fundațiile județene pentru tineret sau a municipiului București se dizolva de drept în următoarele cazuri:

a) administrarea defectuoasă a patrimoniului;

b) neîndeplinirea scopului pentru care au fost constituite sau urmărirea unui alt scop decât cel pentru care au fost constituite;

Constatarea dizolvării de drept se realizează prin hotărâre a comisiei prevăzute la art. 29 alin. (1), la cererea oricărei persoane interesate.”

Din aceste considerente, am recomandat președintelui Consiliului Județean Constanța să formuleze o solicitare către Guvernul României și către Ministerul Tineretului și Sportului, prin care să solicite aprobarea cât mai urgentă a Regulamentului de punere în aplicare a Legii 146/2002. La nivel ministerial, există deja un grup de lucru format care se ocupă cu acest aspect, însă au trecut multe luni fără niciun rezultat. De asemenea, am îndemnat să se formuleze la Curtea de Apel București o intervenție accesorie în cadrul dosarului depus de către Fundația Tinerilor din Constanța, în care să se solicite ca acest Regulament să fie adoptat de urgență, dacă dorim să nu se piardă în neant toate bunurile din patrimoniul acestor Fundații Județene.

Avatar

Bogdan Bola

Lasă un răspuns